Imi aduc aminte de tine, copilarie Cu-n nod in gat si zbucium in inima Cum tu-mi goleai mintea de probleme Iar stresul era un lucru mic, neinsemnat.
Mi-ai lasat in cartea vietii multe amintiri In care inima mi-era plina de iubire, de inocenta Genunchii juliti si mainile murdare erau semne de fericire Iar lacrimile de cand mama ma altoia, Acum reprezinta pura nostalgie.
Te-ai strecurat prea repede-n trecut Si m-ai aruncat in rostul vietii de adult, Dar parca timpul avea mai mult sens Atunci cand grijile fugeau de mine, Iar la lacrimi si la loviturile de la joaca Acum ma gandesc cu-n zambet in coltul gurii.
Ai fugit, copilarie Si n-am stiut cum sa ma bucur mai mult de tine.