Imi aduc aminte de tine, copilarie
Cu-n nod in gat si zbucium in inima
Cum tu-mi goleai mintea de probleme
Iar stresul era un lucru mic, neinsemnat.

Mi-ai lasat in cartea vietii multe amintiri
In care inima mi-era plina de iubire, de inocenta
Genunchii juliti si mainile murdare erau semne de fericire
Iar lacrimile de cand mama ma altoia,
Acum reprezinta pura nostalgie.

Te-ai strecurat prea repede-n trecut
Si m-ai aruncat in rostul vietii de adult,
Dar parca timpul avea mai mult sens
Atunci cand grijile fugeau de mine,
Iar la lacrimi si la loviturile de la joaca
Acum ma gandesc cu-n zambet in coltul gurii.

Ai fugit, copilarie
Si n-am stiut cum sa ma bucur mai mult de tine.